Cauta:

Cauta stanta in motoare de cautare

Pagina:
Mergi la:

1.
STANT'A vb. I v. stanţa.
Sursă : DEX'98 (38377)  - LauraGellner
 
2.
STANT'A, stanţez, vb. I. Tranz. 1. A fasona sau a tăia obiecte de metal sau de mase plastice, în curs de prelucrare, cu ajutorul unei stanţe (1); a stănţui. 2. A grava prin presiune un model, o cifră etc. cu ajutorul unei stanţe (2). [Var.: stanţ'a vb. I] - Din germ. stanzen.
Sursă : DEX'98 (38482)  - LauraGellner
 
3.
ST'ANTĂ, stanţe, s.f. 1. Unealtă-dispozitiv formată dintr-un poanson si o placă tăietoare, folosită pentru prelucrarea, prin deformare plastică si prin tăiere, a pieselor din tablă, mase plastice etc. 2. Unealtă folosită la gravarea prin presiune a unui model, a unei mărci, a unei cifre etc. pe suprafaţa unei piese. [Var.: st'anţă s.f.] - Din germ. Stanze.
Sursă : DEX'98 (38486)  - LauraGellner
 
4.
ST'ANTĂ1, stanţe, s.f. Strofă cu înţeles deplin, alcătuită din opt versuri cu o anumită schemă de rimă si formând o unitate ritmică. ♦ (La pl.) Poezie scrisă cu tipul de strofă definit mai sus; p. gener. poezie. - Din fr. stance, it. stanza.
Sursă : DEX'98 (65020)  - claudia
 
5.
ST'ANTĂ2 s.f. v. stanţă.
Sursă : DEX'98 (65021)  - claudia
 
6.
ST'ANTĂ s. v. cameră, încăpere, odaie.
Sursă : Sinonime (211232)  - siveco
 
7.
STANT'A vb. (TEHN.) a stănţui.
Sursă : Sinonime (213543)  - siveco
 
8.
ST'ANTĂ s. (TEHN.) 1. tipar. (~ pentru baterea monedelor.) 2. (rar) snit. (~ pentru piese de tablă.)
Sursă : Sinonime (213544)  - siveco
 
9.
st'anţă s. f., g.-d. art. st'anţei; pl. st'anţe
Sursă : DOR (283940)  - siveco
 
10.
stanţ'a vb., ind. prez. 1 sg. stanţ'ez, 3 sg. si pl. stanţe'ază
Sursă : DOR (286583)  - siveco
 

Pagina:
Mergi la: